ADEVARUL

Legea educatiei nationale, rediscutata în Parlamentul României

Premierul Emil Boc a anuntat, miercuri, ca Legea educatiei nationale – pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea la sfârsitul anului trecut – va fi rediscutata în Parlamentul României imediat dupa ce proiectul de buget pe 2010 va fi adoptat.

Seful Executivului a anuntat ca Guvernul are patru prioritati pentru acest început de an, care vor intra pe agenda de lucru imediat ce proiectul Legii bugetului pe anul în curs va fi adoptat de Parlamentul României. Prima dintre ele este Legea pensiilor în sistemul public. 



A doua este rediscutarea Legii Educatiei nationale. „Curtea Constitutionala a decis ca acest act normativ nu poate trece prin asumarea raspunderii Guvernului, ci prin dezbatere publica”, a declarat premierul, precizând ca legea va fi rediscutata în Parlamentul României.



Curtea Constitutionala arata în motivarea deciziei din 18 decembrie, când a declarat neconstitutionala Legea educatiei, ca asumarea raspunderii nu era oportuna. În plus, institutia preciza ca dezbaterea în procedura obisnuita în Parlament ar fi permis societatii civile implicarea în problema educatiei nationale..

Urmatoarele pe lista de prioritati a Guvernului sunt actele normative ce reglementeaza responsabilitatea fiscala si descentralizarea, la pachet cu standardele de cost.

 

 

Cei mai buni studenti români din strainatate

Trei tineri care învata la Princeton , Harvard si Oxford au fost alesi aseara studentii anului 2009. Eleganti si relaxati, tinerii au explicat la festivitatea de premiere de ce au parasit România si au povestit despre sistemele în care ei învata.

Aproape o suta de studenti de la universitati din toata lumea s-au strâns aseara la Hotelul Marriott din Capitala pentru prima gala dedicata lor. Trei dintre studenti au fost recompensati de catre Liga Studentilor Români din Strainatate cu premii simbolice prin care li se recunosc meritele de la universitatile lor de adoptie.

Marele Premiu a fost acordat lui Theodor Brasoveanu, care studiaza fizica la Universitatea din Vanderbilt, statul Nashville , SUA. „În România cercetarea nu este încurajata, acum câtiva ani eram mai optimist, dar acum nu cred ca m-as m-ai întoarce", a spus Andrei.

Corina Tarnita a fost aleasa Studentul Anului din America de Nord. Este pasionata de matematica, motiv pentru care a decis sa-si continue studiile la Harvard , unde a fost admisa cu bursa. În prezent este doctorand în matematica si pentru urmatorii trei ani va fi membru în Harvard Society Fellow, o organizatie în care sunt primiti cei mai buni studenti de la Harvard.

„Eu am fost olimpica, ceea ce a contat foarte mult la admiterea mea. Atunci când am aplicat era o tendinta generala printre elevi sa plece la studii în strainatate", a spus Corina. Despre sistemul românesc, Corina afirma ca nu se pune deloc pret pe cercetare.

Andrei Ilie este Studentul European al Anului. A fost admis la Oxford , Marea Britanie.. „Am ales sistemul englezesc pentru ca îti ofera o pregatire integrativa si acolo poti sa alegi singur în ce laborator sa cercetezi", a spus Andrei.

Criterii de premiere

-Rezultatele de exceptie, precum distinctiile Magna Cum Laudae, obtinute de studenti la universitatile lor
-Diversele premii academice de prestigiu
-Bursele de studii câstigate de studenti pentru programele de cercetare
-Lucrarile stiintifice pe care le-au publicat în diverse reviste stiintifice cotate international.

Marele Premiu - Studentul Anului în strainatateTheodor Brasoveanu

În 2002, Theodor a terminat Liceul de Informatica „Tudor Vianu" din Bucuresti. El a fost pasionat de fizica înca din liceu, când a obtinut premiile 2 si 3 la Olimpiada Nationala de Fizica. Apoi, între 2002 si 2006, a urmat cursurile Facultatii de Fizica si Matematica de la Universitatea Vanderbilt , statul Nashville , din Statele Unite ale Americii.

Din 2006, este doctorand la Fizica Teoretica la Departamentul de Fizica al Universitatii Princeton si studiaza solutiile numerice din teoria relativitatii si despre formarea gaurilor negre.

A lucrat la proiectul de cercetare realizat de catre Universitatea Princeton pentru acceleratorul de particule din Elvetia. A participat la mai multe experimente de fizica, la institutii din Europa si din SUA.

Studentul Anului în America de Nord

Corina Tarnita

În timpul liceului, între 1999 si 2001, Corina a luat premiul l la Olimpiada Nationala de Matematica. Fata a absolvit, în 2006, Facultatea de Matematica de la prestigioasa Universitate Harvard din Statele Unite ale Americii, cu distinctia Magna cum Laudae.

A continuat sa studieze matematica în cadrul unui masterat la aceeasi universitate. De anul trecut, Corina este doctorand în matematica tot la Harvard , cu o teza despre evolutia dinamica în cadrul populatiilor structurale.

A colaborat la scrierea a doua carti: „Matematica: Teme pregatitoare pentru Olimpiada" si „Probleme Alese pentru Matematica de Performanta". A fost laureata în 1999, în 2000 si în 2001 cu premiul de excelenta al Societatii Române de Matematica.

Studentul Anului în Europa

Andrei Ilie

Are 25 de ani si este doctorand în neurostiinte la Departamentul de Farmacologie de la Universitatea Oxford , din Marea Britanie. În 2008, Andrei a absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila" din Bucuresti. Apoi a urmat cursurile unui masterat în neurostiinte la Universitatea Oxford , pe care l-a absolvit cu cea mai mare nota.

A obtinut mai multe burse, dintre care ultima pentru finantarea doctoratului. În cadrul lucrarii de doctorat studiaza retardarea mentala si mutatiile suferite de diferite gene, folosind tehnici de biologie moleculara, de imagistica si electrofiziologice.

În 2006, a primit premiul pentru cel mai bun tânar cercetator român. Împreuna cu alti cercetatori a prezentat la diverse sesiuni stiintifice peste 50 de lucrari.

COTIDIANUL

 

Inspectorii scolari au doua zile sa analizeze masurile de reducere a posturilor din preuniversitar

 

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a solicitat, miercuri, inspectorilor scolari sa analizeze, pâna vineri, posibilele masuri de optimizare a re?elei ?colare, pentru încadrarea în limitele salariale impuse de Ordonanta 114/2009 privind reducerea a 15.000 de posturi din învatamântul preuniversitar.



Inspectoratele scolare judetene trebuie sa consulte autoritatile locale si reprezentantii partenerilor sociali, pentru a se asigura ca în urma aplicarii masurilor propuse de minister vor fi asigurate dreptul la educatie al elevilor din zonele dezavantajate, calitatea actului educational si respectarea prevederilor legale, informeaza reprezentantii ministerului.



"Avem patru propuneri de masuri în principal de ordin aministrativ, prin care s-ar putea economisi câteva mii de norme didactice.

Prima ar fi sa renuntam la grevarea de ore la clasa pentru directorii de scoala si directorii adjuncti. Acesta masura ar acoperi circa 2.200 de norme. A doua propunere ar fi renuntarea la reducerea normei didactice de la 18 la 16 ore pentru profesorii si învatatorii de gradul I cu peste 25 de ani vechime. Vorbim despre 480.000 de cadre didactice pentru care s-ar face o economie de 8.000 de norme. O alta propunere ar fi cresterea numarului maxim de elevi pentru care o scoala poate primi personalitate juridica. Este o masura strict administrativa cu care salvam 1.000 de norme. De asemenea, ne-am gândit ca înca o solutie ar fi ca în momentul în care se calculeaza cifrele de scoliazare pentru anul 2010 - 2011 sa organizam clasele din mediul urban la efectivele maxime de elevi admise prin lege. Toate acestea sunt doar propuneri de masuri, iar pâna la 1 septembrie vom avea timp suficient sa analizam impactul lor. Ne-am propus sa nu mai rezolvam problemele în criza de timp, ci ne dorim sa avem timp sa discutam temeinic orice solutie pe care o vom pune în aplicare", a precizat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, dupa discutia de marti cu sindicatele.

Solutiile propuse de catre inspectoratele scolare generale pentru aplicarea ordonantei 114/2009 vor constitui unul din punctele de pe agenda unei noi întâlniri dintre ministrul Educatiei si liderii sindicatelor reprezentative din învatamânt, întâlnire ce va avea loc marti, 12 ianuarie, de la ora 10.30.

Numarul maxim de posturi finantat pentru învatamântul preuniversitar de stat va scadea, în 2010, cu 15..000, de la 321.677 în intervalul ianuarie-august, la 306.677, în septembrie-decembrie, potrivit unei ordonante de urgenta publicate pe 29 decembrie în Monitorul Oficial.

Presedintele Traian Basescu a declarat, tot pe 29 decembrie, ca reducerea celor 15.000 de posturi din Educatie nu este legata de o "reducere administrativa", ci de aplicarea standardelor de
cost în sistem si ca cei care vor pleca vor fi, în principiu, suplinitorii si cadrele didactice aflate la pensie. "Reducerea celor 15.000 posturi (n.r. din Educatie) nu este legata pur si simplu de o reducere administrativa, ci decurge din sistemul de finantare, s-au stabilit norme de cost, iar dascalii vor fi platiti din banii pe care îi încaseaza. Va obliga (masura Guvernului, n.r.) la eliminarea suplinitorilor, nu a profesorilor titulari. A suplinitorilor si a celor care sunt pensionari si au dupa pensie norme cu ora. Se va face eliminarea acestor categorii de dascali, care unii si-au facut datoria fata de sistemul de educatie, sa le dorim o pensie lunga si sanatate, iar altii nu sunt calificati, sunt suplinitori", a explicat seful statului.

"Titularii sunt 174.669, ceilalti merg acasa", a adaugat Basescu.
NewsIn

Exercitiul transparentei

Daca e sa dam crezare Guvernului, anul acesta vom avea parte de cea mai mare – poate prima, de altfel – restructurare a sectorului bugetar. Multi se îndoiesc ca ea se va produce, ca guvernantii – indiferent de iminenta unor alegeri sau nu – nu vor fi capabili sa duca acest lucru la bun sfîrsit, ca îl vor mima si rostogoli, pacalind si natiunea, si Fondul Monetar International, pentru ca de fapt n-au nici stiinta, nici interesul de a duce la capat acest proiect. Nu stiu cît de pregatit e cabinetul Boc la capitolul vointa, dar sînt obligat ca macar o vreme sa-i acord prezumtia de buna intentie. Pîna în acest moment însa, pare complet nepregatit la capitolul comunicare.

În conditiile în care suntem de acord ca unele institutii gem de functionari care freaca menta dar în altele lipseste numarul necesar pentru o buna interfata cu publicul, ca sunt prea multe materii predate de prea multi profesori, dar în acelasi timp ca sînt localitati unde copiilor nu are cine sa le predea, ca unele spitale risipesc banii sau mîncarea în vreme ce altele sînt supraaglomerate si dotate cu ce mai aduc medicii de-acasa, atunci analiza devine primul cuvînt-cheie. Iar comunicarea al doilea.

Sa vorbesti de aproape un an de nevoia reformarii aparatului de stat si a restructurarii bugetarilor, sa faci din asta cheia de bolta a programului electoral si guvernamental, dar sa nu fii în stare dupa atîta timp sa spui cum si în functie de ce criterii vei face acest lucru mi se pare inadmisibil. Vreau sa stiu cine pleaca, de ce pleaca, de unde pleaca si cum ma va afecta asta pe mine, chiar daca nu sînt profesor sau medic. Vreau sa stiu ce perspective au cei care pleaca si cum ma afecteaza inclusiv acest lucru. Avem nevoie cu totii sa stim de ce trebuie sa fie profesorii mai putini cu 15 mii, cît se economiseste în felul asta si unde se duc banii, daca se duc în alta parte sau trebuie economisiti pur si simplu. Oricarui copil îi spui de ce e bine sa faca ceva într-un anume fel, orice copil stie ca daca uneste punctele obtine o imagine. Iar o filosofie de baza a muncii îti spune ca orice angajat e mai eficient în a executa o sarcina (fie ea si “strînsul din dinti” recomadat de Emil Boc) daca stie la ce foloseste, care e efectul pentru întreaga organizatie (respectiv natiune).

Ideea ca întîi sa decizi sa renunti la cîteva mii de posturi si pe urma sa chemi sindicatele sa negociezi cu ele nu e nicidecum primul semn al unei fermitati în a face reforma, ci al unei incapacitati de comunicare crase. Al doilea e sa cochetezi cu comasarea spitalelor fara sa spui ce înseamna asta si tot asa. Adevarata putere si barbatie de care tot vorbesc premierul si teoreticienii schimbarilor radicale consta în a sti sa explici, nu în a pocni lumea în cap cu decizii deja publicate în Monitorul Oficial. Prima reusita a guvernului în materie de reforma a statului sau de asanare a cheltuielilor va fi prima fraza coerenta care îi va iesi cuiva din gura pe aceasta tema. Fie el si Andrei Gheorghe de la tribuna Ministerului Finantelor.

CRONICA ROMANA

 

Sindicatele nu vor sa auda de disponibilizari collective

 

Scandalul aplicarii legii salarizarii unitare si a disponibilizarilor colective in randul bugetarilor continua printre dreptul la replica al sindicatelor. Blocul National Sindical (BNS), CNS “Cartel Alfa” si CNSLR “Fratia” au reinceput presiunile la unison pentru a trage atentia asupra abuzurilor si a incalcarii unor drepturi.
La inceputul saptamanii, ministrul Muncii, Mihai Seitan, s-a intalnit cu liderii confederatiilor sindicale, pentru a discuta despre problemele din sectorul social, respectiv salariul minim, legea unica de salarizare si alte acte normative din domeniu, care trebuie elaborate. Cea mai aprisa discutie a fost in jurul salariului minim. Sindicalistii cer ca acesta sa fie 705 lei, la fel ca si coeficientul 1 din Legea salarizarii unitare, amenintand ca vor da in judecata Executivul daca nu isi asuma initiativa acestei transformari. “Este vorba de 705 lei, care ar trebui sa fie salariul minim atat pentru bugetari, cat si pentru sectorul economic. Daca Guvernul nu isi asuma acest lucru vom avea de-a face cu o situatie clara de discriminare”, a declarat presedintele CNSLR Fratia, Marius Petcu. Presedintele “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a amintit de faptul ca guvernantii ar trebui sa respecte acordul incheiat cu partenerii sociali in 2008 privind majorarea salariului minim pe economie. “Trebuie sa-si asume acest acord oficial, care prevede ca raportul ar trebui sa fie de 34% din salariul mediu, adica 740 lei. Partea sindicala a facut deja un compromis pentru a nu exista discriminare intre angajatii bugetari si cei din sectorul economic si au acceptat valoarea de 705 lei”, a declarat Hossu.
Liderul BNS, Dumitru Costin, a declarat ca nu este normal ca, in conditiile in care se inregistreaza o crestere a preturilor, politica salariala sa ramana “ancorata in stupida suma de 600 de lei”. Presedintele BNS a mai spus ca in conditiile in care salariul minim va fi in sectorul bugetar de 705 lei, iar in sectorul economic va ramane de 600 de lei, politica actualului Guvern ar fi discriminatorie. “Primul gest de actiune pe care il vom face va fi sa actionam in justitie Guvernul Romaniei. In urmatoarele doua saptamani, lucrurile vor trebui transate. Sunt obligati sa dea o hotarare de guvern prin care sa stabileasca nivelul salariului minim in 2010” , a declarat Costin.



Lege pentru protejarea disponibilizatilor!?


Presedintele Confederatiei “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat ca i-a cerut ministrului Muncii, Mihai Seitan, elaborarea unei legislatii privind concedierile colective care sa protejeze angajatii ce vor fi disponibilizati.
“Am atras atentia ca, in contextul in care se pune in discutie problema disponibilizarilor, trebuie sa existe o legislatie pentru concedierile colective, care sa asigure niste drepturi angajatilor, plati compensatorii, dar si acompaniament pentru reorientare profesionala si reinsertie pe piata muncii”, a spus Hossu, la finalul discutiilor cu ministrul Muncii.


In paralel, Federatia Educatiei Nationale (FEN) a decis sa demareze actiunile legale pentru anularea aplicarii actului nomativ care prevede disponibilizarea personalului didactic, in urma propunerilor venite din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS) privind aplicarea OUG 114/2009.
“Noi nu putem sustine o asemenea masura care in viziunea ministerului ar conduce la “optimizarea sistemului”, a afirmat secretarul general al FEN, Constantin Ciosu.


FEN considera ca ordonanta de urgenta va crea grave disfunctionalitati in exercitarea actului educational, care oricum sufera din lipsa personalului calificat necesar pentru a asigura calitatea necesara in invatamant.

 

GANDUL

 

INTENTIE

 Disponibilizarile nu rezolva problema eficientei muncii

Cum vrea ministrul Finantelor sa reformeze sistemul de salarizare

Noul sef de la Finante i-a amenintat pe bugetari ca este adeptul unor salarii platite strict dupa productivitate. "Cresterea eficientei în munca ar putea fi realizata prin crearea unui sistem de salarizare care sa fie legat direct de productivitate, în contextul în care România se afla sub media Uniunii Europene la acest indicator", a declarat ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, pentru Mediafax.

Asta înseamna ca salariile bugetarilor ar putea ramâne înghetate pâna când se vor corela cu indicele de productivitate. O varianta mult mai brutala ar fi scaderea din prima a salariilor astfel însât sa se acopere decalajul dintre cresterile salariale din ultimii ani si cresterea productivitatii. În momentul de fata, singurul indicator al productivitatii muncii calculat în România se refera strict la industrie, ca masura a eficientei din sector si tine cont de productia industriala si de timpul utilizat pentru lucru.

Bugetarii nu au indicator de productivitate

Salvarea bugetarilor ar putea fi însa tocmai faptul ca nu exista un indicator similar si pentru sectorul de stat. Asta pentru ca productivitatea la bugetari nu se poate masura, indiferent ca este vorba despre sanatate, administratie publica sau învatamânt, dupa cum recunosc, poate pentru prima oara la unison, patronii si sindicalistii. "Noi nu ne putem compara cu state dezvoltate din Europa, care reusesc sa aiba administratii publice eficiente cu un numar mic de angajati", a declarat pentru Gândul Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa. El da ca exemplu modul de colectare a taxelor si impozitelor din România fata de cel din Germania , cu efecte asupra gradului de încasare. "Ei au o infrastructura eficienta si putini angajati, noi suntem multi pentru ca lucram putin feudal, cu pixul si creionul pe hârtie si cu o retea necuplata", adauga el.

varianta ipotetica de calcul a productivitatii ar putea fi numarul de cereri rezolvate pe zi de fiecare angajat din administratie, dar asta ar însemna implicit si "scaderea nivelului de amabilitate cu care functionarul presteaza serviciile". Doar un sistem informatic performant le-ar putea permite românilor sa-si plateasca taxele online - situatie posibila doar în câteva resedinte de judet - ducând înca la scaderea personalului din aceste institutii.

AOAR vrea buget pe politici publice

Pâna la urma, situatia nu se poate rezolva peste noapte, crede Cristian Pârvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), un adept al reformarii sistemului bugetar. "Daca faci disponibilizari nu înseamna ca ai mai multa eficienta, este nevoie si de reorganizarea institutiilor", a declarat pentru Gândul Cristian Pârvan. Pentru aceasta, el crede ca este nevoie de adoptarea unor politici care sa stabileasca de câti angajati are nevoie fiecare institutie în parte, urmata de introducerea unui sistem de proceduri pentru a creste eficienta pe fiecare angajat. "Asta înseamna ca bugetul de stat sa fie facut pe baza unor politici publice, dupa modelul irlandez, iar fiecare alocare bugetara sa fie justificata. I-am recomandat acest lucru si fostului ministru de Finante, o sa o facem si cu actualul ministru", explica el.

Salariile bugetarilor, peste performantele economiei

În practica, însa, lucrurile au stat cu totul altfel decât în teorie. Privind retrospectiv în urma cu trei ani, salariile din administratia publica au crescut cu peste 26% în perioada octombrie 2006 - octombrie 2007, în timp ce productivitatea în industrie a crescut cu doar 10%. O decuplare între performantele economiei si avansul lefurilor se observa si în domeniul sanatatii: în aceeasi perioada, salariile au urcat de trei ori mai repede decât productivitatea din industrie. Doar în anul de criza 2009, situatia s-a mai normalizat, în sensul ca productivitatea muncii a urcat cu 18,7% în intervalul octombrie 2008 - octombrie 2009, în timp ce salariile din administratie au scazut cu 10%. E drept ca revigorarea productivitatii în acest caz are legatura si cu disponibilizarile din industrie, care au cântarit mai greu decât scaderea productiei.

INFO: Evolutia productivitătii muncii în industrie

  • +10,3% Octombrie 2007/2006

  • * + 7,4% Octombrie 2008/2007

  • * + 18,7% Octombrie 2009/2008

 

EVENIMENTUL ZILEI

 

Directorii de scoli prefera sa se întoarca la catedra

 

Daca masurile propuse de minister vor fi aplicate, profesorii din fruntea scolilor spun ca vor alege predarea, nu functia de conducere.

Dupa ce au fost obligati sa intre în concediu fara plata în decembrie anul trecut, iar reforma pe care o asteapta de peste zece ani este blocata în parlament, dascalii au primit, ca o lovitura de ciocan, noi

vesti proaste.



Directorii si adjunctii lor trebuie sa stea la catedra, în medie, noua ore saptamânal, în conditiile în care, pâna acum, aveau între zero si sase ore.

Totodata, dascalii cu vechime trebuie sa predea cu doua ore în plus. Pe aceeasi bani.

Masurile care, potrivit ministrului Daniel Funeriu, ar trebui sa „eficientizeze sistemul de învatamânt si cheltuirea banilor publici”, lovind în cadrele didacti ce fidele sistemului, a adus neliniste în cancelarii.



Directorii - prinsi, de dimineata pâna seara, în sedinte si audiente sau cu întocmirea de documente -, care ar trebui sa stea la catedra mai mult, dupa noile masuri - se gândesc serios la modalitati „de lungire a zilei de lucru”, sau... „cred ca am sa aleg varianta de a renunta la postul de conducere în favoarea orelor de curs”.

„Le propun celor din minister un schimb de joburi”



„Responsabilitatile mele ca director sunt relatia cu personalul, cu cadrele didactice, rezolvarea problemelor de disciplina ale elevilor, relatia cu inspectoratul. Merg la sedinte, la consiliul de administratie, iar la sfârsitul zilei, cu tolba plina de hârtii, ajung acasa si fac statistici, situatii, chestiuni de orientare scolara, protectia muncii”, enumera directoarea unei scoli din Capitala îndatoririle pe care le are.



„Am mai avut de gestionat si problema cu gripa, avem programul afterschool si «A doua sansa», care se desfasoara si sâmbata, iar de multe ori trebuie sa fiu prezenta”, adauga aceasta.



„Cine s-a gândit la aceasta solutie nu-si imagineaza ce înseamna sa fii director

. Le propun celor din minister un schimb de joburi pentru o zi macar, sa înteleaga exact”, adauga profesoara, care preda biologia, patru ore pe saptamâna.

„Toata lumea vorbea despre modelul american, dar am vizitat si eu scoli de afara: directorul e manager

si atât”, spune plina de naduf directoarea.

Profesorii nu se pot abtine de la a-si imagina cele mai pesimiste scenarii. Gheorghe Radulescu preda limba româna la Liceul de muzica „George Enescu” din Capitala, si are o vechime de 40 de ani la catedra.



„Sunt multe scoli vocationale care oricum lucrau sub efectiv si care risca acum des fiintarea, alta solutie nu vad. La noi, la liceu, sunt în jur de 80 de profesori pensionari, pensionabili, suplinitori. Ce te faci daca îi dai pe toti afara?”, întreaba retoric Radulescu.



La fel de deranjat e profesorul bucurestean si de masura care prevede cele doua ore în plus. „E o greseala grava! Exista studii care spun ca, dupa o anumita vârsta, dascalii ar trebui sa fie degrevati de un anumit numar de ore. Intervine rutina la multi dintre ei, iar statisticile arata clar ca nu mai sunt la fel de eficienti. Evident ca nu ne convine sa lucram mai mult pe aceeasi bani. Au gresit cu taierea asta minereasca pe un sistem viu: nu mai avem nevoie de carbune, îi dam afara pe mineri. Noi însa avem nevoie de educatie!”, completeaza dascalul.

Director de scoala: „Deja avem o groaza de îndatoriri”



Alexandru Mihai este director la Colegiului National „Cantemir Voda”, din Bucuresti, si profesor de matematica cu aproape 30 de ani vechime. Nemultumirea sa nu sta doar în faptul ca ar putea sa aiba mai multe îndatoriri pe acelasi salariu, ci si ca responsabilitatea este prea mare pentru cerintele care li se impun celor care conduc scolile.



„În ultimii ani am fost la mai multe cursuri de management în care ni se spunea ca, odata cu descentralizarea, noi vom fi degrevati total de ore, vom fi doar manageri. Or, descentralizarea trebuie facuta, deja avem o groaza de îndatoriri, acum ne pun sa stam la catedra 12 ore! Este imposibil!”, puncteaza Mihai.

„Am vorbit cu colegi de-ai mei si mi-au spus ca prefera sa se întoarca de tot la catedra si sa renunte la a mai fi directori. În plus, daca dai afara din cadrele didactice necalificate, lovesti, de fapt, în tineri care - pe banii astia - oricum nu vor mai fi atrasi de un post în educatie”, adauga Alexandru Mihai, care, pe lânga cele patru ore de matematica pe care le are în orar, se ocupa si de gestionarea fondurilor, reabilitarea scolii, a sis - ten te la ore si hâr to ga ra ie.


RECTIFICAREA RECTIFICARII



Melania Vergu:„Nu se stie ce profesori sunt vizati”



„Nu sunt 15.000 de cadre didactice pe lista disponibilizarilor, asa cum se vorbeste. În primul rând, nu e vorba de a da oameni afara, ci de a reduce posturi”, sustine Melania Mandas Vergu, consilier în Ministerul Educatiei.

Potrivit acesteia, intentia ministerului e de a corela finantarea pe cap de elev, care se va aplica începând cu anul viitor, cu numarul de posturi.



„Vom face un calcul ca, dupa aplicarea masurilor propuse, sa vedem care sunt posturile pe care le putem disponibiliza. Nu se stie ce profesori sunt vizati, asa ca nu e bine sa alertam lumea: ba ca sunt pensionabilii, ba ca suplinitorii, ba necalificatii. Pe 31 martie, când va începe miscarea personalului didactic, vom sti cu exactitate despre cine vorbim”, a explicat Vergu.



Sindicalistii îi contrazic. „Pai, în ordonanta de urgenta nu este prevazut clar ca se reduc posturi? Daca maresti norma directorilor si a profesorilor cu vechime nu înseamna ca iei ore de la niste dascali care predau a ce leasi discipline? Acesti profesori, daca sunt titulari, fie ramân cu o norma mai mica, fie vor fi platiti cu ora, fie vor trebui sa mearga la alte unitati scolare”, sustine Constantin Ciosu, liderul Federatiei Educatiei Nationale (FEN).



În plus, Constantin Ciosu este de parere ca, odata ce se va realiza comasarea claselor la numarul maxim legal de elevi - asta fiind o alta masura avizata de ministrul Daniel Funeriu -, nu se mai poate vorbi de calitate în sistemul românesc.

„Macar sa nu mai spuna ca asa se face reforma! De fapt, la clasele cu numar maxim de elevi este mai greu sa predai si sa ai rezultate foarte bune”, conchide liderul FEN.

"Nu sunt 15.000 de cadre didactice pe lista disponibilizarilor, cum se vorbeste. Nu se stie nici care categorii de profesori sunt vizate." 
Melania Mandas Vergu, consilier în Ministerul Educatiei

 

 

 

Sase comisii pentru

Legea salarizarii

 

NEGOCIERI. Desi, teoretic, Legea unica de salarizare a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2010, reprezen tantii confederatiilor sindicale si cei ai Ministerului Muncii au decis ieri reanalizarea întregii grile de salarizare a bugetarilor în urmatoarea perioada.



Astfel, potrivit liderului Cartel Alfa, Bogdan Hossu, sindicatele din fiecare domeniu (sanatate, învatamânt, aparare, ordine publica si siguranta nationala, justitie si administratie publica) se vor întâlni aproape zilnic cu reprezentantii ministerelor aferente, în sase comisii.



La finalul

acestor discutii, o parte dintre coeficientii de salarizare ar putea fi modificati, ceea ce

ar aduce lefuri mai mari unor categorii bugetare precum profesorii sau medicii, dupa cum sustin sindicalistii.



Oricum, în iunie anul acesta, comisia bipartita sindicate-Ministerul Muncii ar urma sa puna pe masa guvernului normele de aplicare a Legii salarizarii.

 

ROMANIA LIBERA

 

Universitatile de elita ale Frantei se revolta impotriva politicii educationale a lui Sarkozy

 

Universitatile de elita care ii pregatesc pe viitorii oameni politici si manageri de top ai Frantei si-au exprimat deschis revolta impotriva guvernului presedintelui Nicolas Sarkozy, refuzand ordinele de a admite mai multi studenti provenind din randurile clasei muncitoare sau din randul populatiei de imigranti, relateaza cotidianul britanic The Times, consultat de Agerpres.



De cealalta parte, guvernul francez si-a exprimat stupoarea fata de atitudinea sfidatoare a universitatilor de elita, nemultumite de faptul ca Sarkozy le cere ca 30% dintre cei pe care ii admit sa provina din randul familiilor cu venit scazut, o cerinta care ar aduce, in opinia respectivelor universitati, la scaderea standardelor academice riguroase. Disputa are la baza ideea lui Sarkozy de a reorganiza sistemul odata laudat de educatie francez, de pe urma caruia azi au de beneficiat doar cei putini si alesi, lasand Franta in urma in clasamentele privind calitatea educatiei.



Cei mai multi studenti ajung in universitatile super-aglomerate, fara taxa, cu o rata a abandonului de 25%, in timp ce resurse importante sunt alocate celor 14% privilegiati care ajung in cele cateva zeci de universitati extrem de selective, majoritatea acestora venind din clasele sociale inalte.



In ultimii zeci de ani, vechea

abordare meritocratica a pierdut teren

in Franta, devenind din ce in ce mai dificil pentru studentii provenind din mediile mai putin educate - in special din cele de imigranti - sa treaca de examinarile dure din universitatile de elita, printre care Polytechnique, Ecole Centrale si HEC.

Sarkozy, avocat de profesie, a pus gand rau universitatilor de elita, inca de la investirea sa in functie, fiind de altfel unul dintre lideri francezi recenti care nu si-a luat licenta la extrem de elitista École Nationale d'Administration sau de la vreo alta universitate de elita.



Ranchiuna sa poate data din momentul in care a picat examenele si s-a retras de la cunoscutul Institut de Stiinte Politice din Paris , cunoscut sub numele

de Sciences Po , care pregateste diplomati si functionari publici de elita.

De altfel, Conference des Grandes Écoles, o initiativa care reuneste mai multe universitati, a emis un comunicat in care respinge ideea lui Sarkozy privind instituirea unei cote de admitere a unor studenti din 'medii mai putin favorizate', sustinand ca competitia pentru a intra in aceste universitati trebuie sa fie la fel pentru toata lumea.



Modelul

vizat de Sarkozy este o initiativa care a fost pusa in practica de catre Sciences Po, din 2001. Directorul sau, Richard Descoings, a devenit un fel de erou al clasei muncitoare, care ruseste sa identifice tineri talentati din medii defavorizate, in special din suburbiile multi-etnice, pe care ii aduce la teste, oferindu-le ulterior locuri in institut fara a trece prin examenele la care sunt supusi ceilalti candidati.

Descoings, care il sfatuieste acum pe Sarkozy, sustine ca politica sa a crescut calitatea absolventilor institutului, largind arealul din care sunt recrutati studentii dincolo de cel traditional format din tineri albi din clasa de mijloc si cea bogata.

Guvernul a incercat sa calmeze disputa, sustinand ca cei 30% reprezinta un obiectiv, nu o cota, si ca accentul ar trebui pus pe ajutarea tinerilor provenind din mediile defavorizate sa se pregateasca pentru competitia de admitere ,mai degraba decat sa ii scuteasca de aceasta.

 


6 ianuarie 2010

ADEVARUL

 

Timisoara: Din ce în ce mai putini elevi în bancile scolilor din judet

Reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean Timis au realizat o analiza în timp în care au urmarit care a fost evolutia numerica a elevilor din clasele a noua, în ultimii patru ani. Studiul realizat a dezvaluit ca, de fapt, nu este vorba de nicio evolutie si de o scadere drastica în numarul scolarilor din Timis.

Daca în anul scolar 2006-2007, în clasa a noua au intrat aproape 7.100 de elevi, cu o medie de aproximativ 28 de elevi în clasa, în toamna acestui an, doar 5.900 de elevi vor absolvi clasa a opta si, cel mai probabil, vor fi elevi de liceu. Scaderea s-a realizat treptat, în fiecare an fiind cu, în medie, 300de copii mai putin în banci.  „Aceasta scadere a numarului de elevi este o tendinta care se mentine. Avem un reviriment la nivelul gradinitelor, copii care vor ajunge în zece ani în clasa a noua", a spus Mariana Eftimie, inspector scolar general în cadrul ISJ Timis.

 

Daniel Funeriu, teleconferinta cu inspectorii scolari

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, va avea miercuri dimineata o teleconferinta cu inspectorii scolari generali pentru a discuta pe tema reducerilor de personal ce vor fi operate în sistemul de învatamânt preuniversitar.

Potrivit unui comunicat de presa al Ministerului, setul de masuri propuse de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru aplicarea Ordonantei de Urgenta 114/2009 constituie subiectul acestei teleconferinte. Daniel Funeriu declara marti, în urma întâlnirii cu reprezentantii sindicalistilor din educatie, ca teleconferinta cu inspectorii scolari judeteni va avea loc întrucât setul de masuri privind reducerea personalului din educatie trebuie sa fie 'o îmbinare' între masurile adoptate la nivel central, dar si de la nivelul inspectoratelor.

Mai multi elevi în clasele din scolile din mediul urban sau majorarea efectivelor minime de prescolari sau elevi care sa permita dobândirea personalitatii juridice a unitatilor de învatamânt - acestea sunt doua dintre solutiile avansate sindicalistilor de reprezentantii Ministerului Educatiei.

Prin aplicarea masurii de crestere a efectivelor de elevi în scolile din mediul urban, ministerul mizeaza pe o reducere de aproximativ 1.400 de clase si aproximativ 1.850 de posturi didactice, în timp ce majorarea efectivelor minime de prescolari sau elevi care permit dobândirea personalitatii juridice a unitatilor de învatamânt ar însemna o reducere de circa 1.945 de posturi de directori si 1.000 de norme didactice.

Totodata, ministerul propune stabilirea obligatiei de catedra pentru toti directorii si directorii adjuncti la 6-12 ore pe saptamâna, în functie de marimea scolii (în medie noua ore pe saptamâna), care ar duce la reducerea a 2.221 de norme didactice. Si tot ca masura de reducere a normei didactice, ministerul propune si renuntarea la reducerea normei didactice de predare cu doua ore pe saptamâna pentru personalul didactic cu gradul I cu o vechime în învatamânt de peste 25 de ani. Potrivit reprezentantilor ministerului, aceasta masura în cazul în care ar fi aplicata ar duce la reducerea a aproximativ 4.624 de norme didactice.

Ministrul Daniel Funeriu a precizat ca va avea o noua întâlnire cu reprezentantii sindicatelor din educatie pe 12 ianuarie.

 

AZI

 

Ministrul Funeriu fata în fata cu sindicatele

Negocieri de cursa lunga

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a oferit ieri propuneri de masuri sindicatelor din Învatamânt, în vederea eficientizarii costurilor.

Funeriu a propus sindicatelor pentru anul urmator cresterea numarului de ore în cazul directorilor si directorilor adjuncti de unitati de învatamânt, ca profesorii si învatatorii care au gradul 1 si peste 25 de ani vechime sa nu mai aiba norma redusa si comasarea claselor îndeosebi în mediul rural dar si în mediul urban, unde numarul de elevi este sub numarul maxim stabilit de lege. „Sindicatele au aratat o deschidere care mie mi-a facut o foarte mare placere. FEN a anuntat ca va face o simulare si cu cifre concrete referitor la aceste propuneri. Aceasta întâlnire m-a încurajat“, a declarat Funeriu.

Acesta se va întâlni din nou cu sindicatele martea viitoare, dar azi va avea loc o teleconferinta cu inspectorii scolari din tara.

Contestatie la Curtea Constitutionala

În contradictie cu declaratia „roz“ a ministrului, liderii sindicatelor din învatamânt au iesit nemultumiti de la negocieri, amenintând ca vor contesta la Curtea Constitutionala OUG nr. 114 prin care 15.000 de angajati din acest sector vor fi disponibilizati de la 1 septembrie.

Aurel Cornea, liderul FSLI, a declarat ca s-a stabilit de comun acord cu reprezentantii ministerului ca dialogul sa continue si sa fie transparent, atât la centru cât si la nivelul inspectoratelor scolare. El a precizat ca toate datele puse la dispozitie arata ca bugetul Educatiei pe 2010 este numai în mod formal de 6% din PIB, în realitate el bazându-se si pe venituri proprii care vor trebui sa fie aduse în special prin activitatile din cercetare, lucru aproape imposibil de realizat în lipsa unor investitii serioase. „S-a decis ca pâna saptamâna viitoare sa se transmita cifrele la inspectoratele scolare si sa se caute solutii de rezolvare“, a mai precizat Cornea, explicând însa ca în opinia sindicalistilor controversata Ordonanta de Urgenta „nu este de natura sa duca la îmbunatatirea actului de educatie“.

Atât FSLI cât si Federatia Spiru Haret au anuntat ca vor contesta acest act la Curtea Constitutionala prin Avocatul Poporului deoarece „nu are nicio fundamentare si loveste în interesele cadrelor didactice“, dupa cum a declarat Gheorghe Isvoranu, lider la Spiru Haret.

Anton Hadar, lider al sindicatului din învatamântul universitar Alma Mater s-a aratat profund nemultumit de presiunea care se pune pe unitatile din învatamântul universitar, carora li se cere sa asigure pentru bugetul pe 2010 8,5 miliarde lei prin venituri proprii, în conditiile în care nu sunt asigurate, prin investitii, conditiile necesare. Hadar a anuntat ca s-a stabilit de comun acord cu reprezentantii MEC ca începând de saptamâna viitoare sa aiba loc o serie de întâlniri pe tema cercetarii din învatamântul superior.

Pe de alta parte, reprezentantii FEN au anuntat ca sunt decisi sa participe în continuare la negocieri si sa vina cu propuneri de ajustari ale cifrelor pe care le propune ministerul, manifestând întelegere pentru „momentul neplacut în care ne aflam si care necesita masuri dure“.

 

Salariile bugetarilor

Oficial, de la 1 ianuarie 2010, Legea salarizarii unitare a bugetarilor a intrat în vigoare. În realitate, nici vorba despre asa ceva. Într-adevar, salariul minim pentru bugetari a crescut la 705 lei. Dar, mai departe? Cum se va restructura întreaga grila cu o asemenea baza de calcul? În niciun fel, deoarece abia de ieri a început un proces dificil de rescriere a legii. De ce? Ministrul Muncii, Mihai Seitan raspunde: pentru a deveni functionala!

Asadar, dupa ce a provocat puternice tensiuni sociale si a fost adoptata prin angajarea raspunderii Guvernului, legea cu pricina nu are nicio valoare operationala. Abia dupa ce va fi simplificat si pus de acord nu numai cu exigentele economiei, ci si cu logica, acest act normativ va putea sa fie aplicat, eventual, din 2011.

Pur si simplu, te crucesti! Nu este vorba aici despre înca o varianta a formulei „muncii în zadar“, ci si despre o mistificare de proportii, despre înselarea a milioane de oameni cu manevre politicianiste de cea mai joasa conditie.

Ar fi interesant de aflat pozitia tuturor celor implicati în procesul de elaborare, dezbatere, adoptare si promulgare a acestei legi degeaba. Sa ne explice noua, muritorilor de rând, cum a fost posibil sa intre în vigoare o lege care nu poate fi aplicata. Cine pe cine pacaleste, cine pe cine induce în eroare? Daca, în cazul unei legi de o asemenea importanta, s-a ajuns la situatia din prezent, nu este de mirare cota extrem de coborâta de încredere (si de respect) la care a ajuns întregul sistem de legiferare din tara noastra.

Orice discutie despre reformarea sistemului a devenit lipsita de obiect în conditiile în care ne facem ca... legiferam. Tonele de vorbe ale politicienilor dedicate legii salarizarii bugetarilor au acoperit una dintre cele mai reprobabile operatiuni de mistificare legislativa. Asa ca, sa fim atenti ori de câte ori spunem ca „mai rau nu se poate“. Iata, politicienii ne demonstreaza, tot timpul, contrariul.

 

COTIDIANUL

 

Aurel Cornea, FSLI: Vom ataca la Curtea Constitutionala ordonanta care prevede reducerea numarului profesorilor

 

Federatia Sindicatelor Libere din Învatamânt considera ca Ordonanta de Urgenta 114 care prevede reducerea numarului angajatilor din educatie, nu este de natura sa duca la îmbunatatirea actului de învatamânt, a precizat liderul Aurel Cornea. Sindicalistii din FSLI sustin ca dupa 18 ani de tranzitie, sistemul de învatamânt trebuie sa fie reformat.

Am fost singura categorie socio-profesionala care a scos de pe piata 19.000 de profesori. Nu am negat acest document (ordonanta de urgenta - n.r.), dar nu îl vom sustine si îl vom ataca la Curtea Constitutionala prin Avocatul Poporului", a anuntat Cornea.

Referitor la proiect de
buget pe 2010, liderul FSLI a completat ca acesta reprezinta 6% din PIB si ca a fost construit la indicatiile FMI. "În opinia noastra, acest buget ne dezavantajeaza. Banii pentru salarii s-au redus si au crescut exponential cei pe care trebuie sa-i recuperam prin activitatea extrascolara sau de cercetare.
Situatia ne îngrijoreaza si nu duce la terminarea în conditii bune a anului scolar", a completat Cornea.


Cât priveste oronanta de urgenta, aceasta a fost criticata de sindicalisti. Prin aceasta ordonanta, Ministerul  Educatiei a propus o serie de masuri, printre care: cresterea numarului de ore în cazul directorilor, profesorii si învatatorii cu grad didactic unu sa nu mai aiba norma redusa de la 18 la16 ore sau comasarea unitatilor de învatamânt. " S-a hotarât ca pâna saptamâna viitoare sa se transfere cifrele Inspectoratelor Scolare si sa se caute solutii", a conchis Aurel Cornea.

 

 

Profesorii nu vor mai primi, în 2010, banii pentru materiale didactice

 

Oamenii de la catedra nu vor mai primi, în 2010, cei 100 de euro pentru achizitionarea de materiale didactice, comisiile de învatamânt reunite ale parlamentului decizând în schimb, marti, continuarea alocarii de fonduri pentru decontarea transportului si pentru programul "Bani de liceu".

Ajutorul de 100 de euro pentru cumpararea de carti si programe educationale se acorda profesorilor, indiferent de vârsta, din septembrie 2007. La începutul lui 2009, guvernul a cautat diferite metode prin care suma respectiva sa nu se mai acorde, fiind vorba de un buget total de 26 de milioane de euro. Una dintre metodele gasite atunci era ca beneficiarii programului sa fie restrânsi la cadrele didactice mai tinere de 35 de ani, adica jumatate din totalul cadrelor didactice din România.

În final, solutia gasita de minister a fost reducerea sumei, pentru a satisface peste 260.000 de persoane.



Bursa "Bani de liceu", constând în 180 de lei pe luna, se acorda elevilor care au avut un venit brut lunar pe membru de familie, realizat în ultimele trei luni anterioare depunerii dosarului de solicitare, de maximum 150 de lei.

Anul trecut, în octombrie, Ministerul Educatiei estima la aproape 125.000 numarul beneficiarilor acestui program.

 

 

Gheorghe Isvoranu: Ministerul Educatiei desfiinteaza statutul personalului didactic

 

Liderul Federatiei Spiru Haret, Gheorghe Isvoranu, a declarat dupa, discutiile cu ministrul Educatiei, ca aplicarea Legii Salarizarii Unitare ad literam ar duce la pierderea a 40-50% din venituri, ceea ce e în contradictie cu toate declaratiile pe care le fac cei din Guvern.

 

 

"Sub nicio forma nici nu discutam masurile respective, pe care le preconizeaza a le lua Ministerul Educatiei, acestea nu fac altceva decât sa diminueze cheltuielile de personal. Nu au nicio legatura cu calitatea sau reforma în învatamânt. Toate aceste masuri ar fi trebuit sa fie ulterioare unei reforme în învatamânt.

Noi consideram ca în acest moment suntem singurul domeniu dintre
bugetari atacat, spre deosebire de alte domenii din domeniul bugetar care nu au facut altceva decât sa îsi multiplice numarul de salariati", a adaugat Gheorghe Isvoranu.

GARDIANUL

 

Rolul genului feminin in Educatie

 

In situatia in care trebuie sa se opereze atatea disponibilizari in Invatamant, desi anul trecut s-au impartit la fel de multe batistute pentru stergerea lacrimilor la despartire, alte solutii decat a lasa scolile fara directori nu exista. La inceput am intuit, dar acum ne-am convins ca ministrul Funeriu are o slabiciune si nu se simte bine, in largul sau, daca nu instituie genul feminin la toate nivelurile. In acest sens, dupa ce a desavarsit opera de reconstructie de la varful ministerului, el fiind singurul barbat in zona, fostul europarlamentar a venit cu o alta propunere-soc, aceea ca directorii si directorii adjuncti sa nu mai frece menta prin cabinete si sa treaca la predare. Motivul, dupa cum s-a vazut, este de a se rationaliza cheltuielile. Scenariul intr-o scoala este foarte simplu: directorul si directorul adjunct vor preda 18 ore pe saptamana (norma intreaga), iar de treburile administrative, hai sa zicem mai pompos manageriale, se va ocupa cine?.... singura secretara a scolii care a ramas nedisponibilizata. Cum n-am intalnit nicaieri in vreo gradinita, scoala sau liceu secretare barbati, situatia este foarte limpede. Odata ce doamna, domnisoara sau fecioara s-au vazut stapane pe stampile, registre si telefoane, este clar ca circulatia din scoala respectiva va fi dirijata, inclusiv a directorilor. Ele vor fundamenta repartizarea dascalilor pe clase, distribuirea orelor si a claselor pentru fiecare membru al cancelariei, tot ele vor realiza proiectele de buget pentru nevoile scolii, vor invata intreaga legislatie in domeniu, vor participa regulat la sedintele de la inspectorate, la toate cursurile de perfectionare, la intalnirile cu primarii. Sa nu fim banuiti de discriminare, doamne fereste, insa, odata transferata puterea (alta cale de scapare nu exista, fiindca numai ele dispun de timp pentru asa ceva) in mainile acestor persoane, “dictatura” feminina isi va gasi implinirea. Nu credem ca va exista vreun director nebun ca sa ramana, dupa patru-cinci ore de predare la clasa, alte patru-cinci ore pentru rezolvarea treburilor administrative, mai ales ca i s-a luat din sporuri si ca i s-au bagat pe gat zile fara plata. Nu ne place sa punem intrebari retorice, nici macar in introducere, insa o curiozitate ne macina simturile: stiti cine va verifica prezenta profesorilor la program si vaa taia orele din condica cu pixul rosu?... Asa, ca sa nu se piarda nici un leu din bugetul pretios al educatiei.

 

 

Educatie fara profesori si fara reforma. Propunerile lui Funeriu privind disponibilizarile au tensionat relatia cu sindicatele

 

Subiectul disponibilizarilor din Invatamant a fost tema dezbaterii de ieri de la Ministerul Educatiei. Daniel Funeriu a propus sindicalistilor patru masuri pe care acestia sa le negocieze si care sa poata fi luate pentru eficientizarea costurilor legate de aplicarea Ordonantei 114/2009 privind reducerea posturilor din sistem, cu 15.000, în 2010.



Masurile constau în cresterea numarului de ore pentru directori si directori adjuncti la 6-12 ore pe saptamâna în functie de marimea scolii, la renuntarea la norma didactica de predare cu doua ore pe saptamâna pentru personalul didactic cu gradul I si cu o vechime în învatamânt de peste 25 de ani. Cea de-a treia masura consta în majorarea efectivelor minime de prescolari si elevi care permit dobândirea personalitatii juridice a unitatilor de învatamânt, o ultima masura prevazând organizarea claselor I, a V-a si a IX-a din unitatile de învatamânt din mediul urban la limita maxima prevazuta de lege de 30 de elevi. Funeriu a spus ca aceste masuri vor fi discutate timp de o saptamâna de toate inspectoratele scolare judetene, urmând ca pe 12 ianuarie sa se întâlneasca din nou cu sindicatele pentru a le analiza. Potrivit ministrului, prima masura înseamna o economisire de 2.000-2.200 de norme didactice, în timp ce cea de-a doua înseamna o economisire de 8.000 de norme didactice, iar a treia de o mie de norme.



Sase la suta din PIB este numai pe hartie


Sindicatele s-au declarat nemultumite de OUG 114/2009 si au spus înca o data ca o vor ataca la Curtea Constitutionala , prin Avocatul Poporului. Presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Învatamânt (FSLI), Aurel Cornea, a spus ca aceasta ordonanta este scoasa din contextul general si nu duce la îmbunatatirea actului de educatie. Presedintele Federatiei Spiru Haret, Gheorghe Isvoranu, a considerat ca acest act normativ nu are fundament si "loveste" în interesele învatamântului, aceasta fiind prima structura bugetara atacata. "Nu discutam, masurile ministrului, sunt masuri care diminueaza capitolul de cheltuieli si numarul de salariati si nu au legatura cu calitatea învatamântului si cu reforma.